Ministerul Educației scoate doctoratele demnitarilor din comisia care a albit tezele lui Ponta și Oprea. Ordonanța care schimbă regulile privind plagiatul

Ministerul Educației a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului (OUG) pentru modificarea Legii 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare.

Potrivit proiectului, se abrogă articolul din lege referitor la plagiat, potrivit căruia „se exceptează sesizările sau contestațiile care vizează conducători de instituții și unități de cercetare-dezvoltare ori de instituții publice, membri ai consiliilor de administrație, ai comitetelor de direcție, ai consiliilor științifice sau ai comisiilor de etică ale instituțiilor și unităților de cercetare-dezvoltare ori persoane cu funcții de demnitate publică, care sunt analizate direct de Consiliul Național de Etică”.

Proiectul de ordonață prevede și abrogarea, din lista sancțiunilor pe care le poate propune CNE, a celei constând în retragerea calității de conducător de doctorat și/sau a atestatului de abilitare și retragerea titlului de doctor.

„Astfel, pentru întărirea autonomiei universitare și uniformizarea atribuțiilor și responsabilităților la toate nivelurile de studii universitare, inclusiv doctorat este necesară modificarea prevederilor legii. Totodată, menționăm că instituțiile de învățămînt superior organizează ciclul III de studii universitare – studii universitare de doctorat, în acest sens admiterea, școlarizare, precum și emiterea diplomei de doctor se realizează de către acestea. Prin urmare, autonomia universitară se exercită numai cu condiția asumării răspunderii publice, sens în care instituțiile de învățământ superior sunt obligate să emită și să respecte Codul de etică și deontologie profesională, aprobat de senatul universitar. Având în vedere rolul și atribuțiile Consiliului Național de Etică, precum și faptul că acordarea calității de conducător de doctorat și/sau a atestatului de abilitare, respectiv acordarea titului de doctor, materializate în acte administrative emise de instituții de specialitate, sancțiunile cu privire la acestea nu pot fi aplicate de Consiliului Național de Etică, prin retragerea acestor calități întrucât încalcă principiul simetriei actelor adminstrative (cine emite și retrage)”, se arată în expunerea de motive a ordonanței inițiate de Ministerul Educației.

CITEȘTE NOTA DE FUNDAMENTARE

CITEȘTE PROIECTUL DE ORDONANȚĂ

La începutul lunii decembrie, imediat după preluarea mandatului, ministrul Adrian Curaj a anunțat că revocă întreg Consiliul Național de Etică, for care, în ultimii ani a albit doctoratele lui Victor Ponta și Gabriel Oprea. Anunțul ministrului a venit și în contextul acuzațiilor de plagiat la adresa noului ministru al Internelor, Petre Tobă.

Consiliul Național de Etică – verdict de neplagiat pe baza expertizei avocatului lui Năstase

În timpul ministeriatului Ecaterinei Andronescu, CNE s-a pronunțat, pe 19 iulie 2012, absolvindu-l de orice vină pe premier, susținând că titlul de doctor în Științe Juridice, domeniul Drept, al lui Victor Ponta a fost obținut în concordanță cu legislația în vigoare în 2003 și calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susține. Raportul final al Consiliului Național de Etică (CNE) a fost întocmit după analizarea evaluării realizate de experții desemnați special pentru acest caz. Printre aceștia s-a aflat și Gheorghiță Mateuț, avocatul lui Adrian Năstase, coordonatorul lucrării de doctorat al lui Ponta.

„Teza de doctorat elaborată de domnul Victor Ponta și susținută public în anul 2003 respectă cerințele academice din acea perioadă și este comparabilă din punct de vedere al acestor cerințe cu alte teze de doctorat susținute în acea perioadă. Teza de doctorat are un titlu clar, dezvoltat corespunzător pe parcursul lucrării. Tema tezei de doctorat este în domeniul de preocupare al doctorandului și al conducătorului de doctorat. Autorul tezei de doctorat a efectuat activitățile cuprinse în planul individual de pregătire conform reglementărilor în vigoare în acea perioadă (3 examene și 3 referate, toate apreciate cu calificativul foarte bine). Teza de doctorat este clar structurată, are un plan de cercetare coerent. Metodologia este în concordanță cu normele și practicile din domeniul științelor juridice la acea dată. Cercetarea, așa cum rezultă din referatele comisiilor de susținere, prezintă elemente de noutate și cuprinde analize pertinente. Bibliografia utilizată de autor este menționată la sfârșitul lucrării”, se arata în raportul întocmit de trei experți în științe juridice, desemnați special pentru acest caz.

Totodată, potrivit raportului întocmit de experți și aprobat prin hotărârea Consiliului Național de Etică (CNE), nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta și-ar fi însușit partenitatea unor idei, concepte, modele care nu îi aparțineau și le-ar fi prezentat drept contribuții personale sau originale.

„Teza de doctorat a fost susținută în Catedra de Drept Public din cadrul Facultății de Drept a Universității București în data de 1.04.2003, în prezența unor profesori remarcabili: prof. dr. Ioan Muraru, prof. dr. Nicolae Popa, prof. dr. Emil Molcuț, prof. dr. Antonie Iorgovan, prof. dr. Dan Drosu Saguna și alți specialiști de renume care au apreciat valoarea lucrării”, se mai menționează în evaluarea experților, care a stat la baza raportului final al CNE.

De precizat este faptul că, după venirea PSD la guvernare în contextul scandalului de plagiat al lui Ioan Mang, componența CNE a fost schimbată, în noua formulă, care s-a pronunțat și pe plagiatul lui Ponta, regăsindu-se oameni apropiați noii puteri.

CITEȘTE ȘI PLAGIATORII

Universitatea București: Elemente de plagiat pot fi identificate în 115 pagini din cele 297 pagini

O zi mai târziu, pe 20 iulie 2012, un alt verdict, cel al Comisiei de Etică (CE) al Universității din București, a fost radical: Victor Ponta a plagiat. Comisia a constat că o treime din lucrare este copiată, „prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele”.

Tehnicile de copiere din teza de doctorat a lui Ponta, a susținut CE, au fost de multe ori „copierea de fragmente din alte lucrări și în succesiunea în care ele curg în lucrările originale”, ori «tehnica montajului», adică se preiau bucăți disparate din lucrările surse pentru a confecționa propriile pagini ale autorului, evident fără respectarea minimală a citării coecte.

„Toate indică nu numai cât de mult a fost copiat, dar și intenția și, mai rău, prin minime cosmeticări, efortul de a masca rudimentar actul copierii, fără atribuirea corectă a autorilor de la care s-a preluat identic”, se arăta în hotărârea CE.

„Teza de doctorat a lui Victor Ponta, Curtea Penală Internațională, are 432 pagini numerotate. Textul propriu-zis, fără anexe, fără prefața semnată de profesorul coordonator Adrian Năstase și fără cuprins are 297 pagini. Elemente de plagiat pot fi identificate în 115 pagini din cele 297 pagini”, a declarat șeful Comisiei de Etică, Marian Popescu.

Cum „l-a spălat CNE” și pe Gabriel Oprea

În luna iulie 2015, Consiliul Național de Etică a adoptat o hotărâre prin care a arătat că suspiciunile de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea nu se susțin. „În urma sesizării având ca obiect teza de doctorat elaborată de domnul prof. univ. dr. Gabriel Oprea, Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, singurul organism abilitat pentru soluționarea acestui tip de sesizări la nivel național în cazul persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, a finalizat procedurile de analiză în acest caz, adoptând Hotărârea nr. 2.165/8.07.2015 prin care constată că nu se confirmă suspiciunea de plagiat”, arată Consiliul Național de Etică, după cum gândul a scris aici.

Cu câteva zile înainte, se autosesizase și Comisia de Etică de la Universitatea din București. Președintele acesteia, profesorul Marian Popescu a analizat teza de doctorat a lui Gabriel Oprea și a ajuns la o concluzie tranșantă, în nume personal deocamdată: „Punctul meu de vedere este clar: este vorba de un plagiat clasic, dar și de alte forme de malpraxis academic privind acuratețea, veridicitatea, corectitudinea citării și atribuirii surselor”, a spus Marian Popescu, după cum gândul a relatat pe larg. Profesorul a transmis și o scrisoare deschisă Consiliului Național de Etică.